Interviu cu directorul executiv al Institutului Metropolitan din Bratislava (MIB), Petra Marko
Petra este o arhitectă născută în Bratislava și expertă în placemaking. A trăit și lucrat mult timp la Londra, unde, împreună cu Igor Marko, a fondat biroul Marko&Placemakers, axat pe principiile transformatoare ale placemaking-ului și urbanismului verde. După două decenii în străinătate, s-a întors la Bratislava pentru a contribui la schimbări pozitive. Am discutat cu Petra despre rolul MIB, transformarea treptată a Bratislavei și provocările cu care se confruntă orașul, comparativ cu experiențele sale din Londra. De asemenea, ne-a prezentat vorbitorii din acest an ai summitului „Start with Children“, care va avea loc în perioada 13–14 mai la Bratislava, și modul în care orașul adoptă principii de design prietenoase cu copiii pentru a crea un oraș mai bun pentru toți.
Institutul Metropolitan din Bratislava a fost înființat în 2019. Ce subiecte abordați și promovați în oraș?
Institutul Metropolitan din Bratislava a fost înființat ca un institut conceptual în domeniile arhitecturii, spațiilor publice, planificării urbane și participării. Pe scurt, răspundem la întrebarea „Ce fel de oraș ne dorim“? atât prin planificare strategică, cât și prin proiectarea transformării fizice a orașului, acționând totodată ca facilitator și mediator prin participare și implicarea experților și a publicului. Scopul nostru, în colaborare cu Primăria Bratislavei, este de a sprijini calitatea vieții prin planificare urbană strategică și soluții funcționale care reflectă nevoile locuitorilor, precum și de a construi comunități active și implicate, cu o relație puternică față de spațiile comune ale orașului nostru. Acest lucru este foarte important în contextul istoriei și geopoliticii noastre.
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă spațiul public din Bratislava?
Spațiul public din Bratislava a fost mult timp un subiect neglijat. Au existat investiții insuficiente în spațiile publice, precum și o lipsă de soluții conceptuale și scalabile. După revoluție, orașul s-a dezvoltat fără valori și principii clar definite care să protejeze interesul public, ceea ce a dus la un nivel scăzut de încredere între public, autoritățile orașului și investitori. Între timp, odată cu creșterea nivelului de trai, a crescut și deținerea individuală de automobile, alături de un trend de suburbanizare.
Ce a declanșat schimbarea către un oraș mai locuibil?
Cu peste un deceniu în urmă, Bratislava a experimentat o cerere de la nivelul comunității, unde oamenii au început să modeleze activ modul în care doresc să trăiască în oraș – fie prin apariția piețelor stradale animate, grădinilor comunitare sau prin reactivarea clădirilor goale. Ne aflăm în prezent într-o perioadă în care orașul are o viziune clară și o conducere politică, ceea ce a dus direct la înființarea MIB. Institutul nostru, cu o echipă de aproape 70 de experți interdisciplinari, servește ca un instrument pentru dezvoltarea urbană conceptuală și strategică. Rezultatele acestei munci, sub forma ghidurilor de design și a manualelor, sunt deja vizibile astăzi în transformarea străzilor obișnuite, precum și în revitalizarea spațiilor publice iconice. Acestea se bazează pe principiile incluziunii și activării spațiilor comune, sprijinind mișcarea pietonală, ciclismul și sporind atractivitatea transportului public.
Este îndrăzneț să comparăm spațiile publice din Bratislava și Londra, unde ați lucrat profesional mult timp?
Deși sunt orașe foarte diferite, Bratislava și Londra împărtășesc provocări comune – fie în transportul durabil, locuințe sau spații publice. Acestea se referă la urbanismul din a doua jumătate a secolului XX, care, simplu spus, a planificat orașele în principal pentru mașini, nu pentru oameni. Ele sunt, de asemenea, legate de criza climatică, care este o problemă globală cu care ne confruntăm cu toții. În procesul de reechilibrare a relației noastre cu spațiul public, Bratislava se află într-un punct de plecare diferit față de Londra, dar, în principiu, ne îndreptăm în aceeași direcție. Această schimbare este deja vizibilă astăzi.
Puteți oferi exemple concrete?
Unul dintre cele mai iconice exemple este revitalizarea Pieței Libertății, care a fost o gaură neagră pe harta orașului timp de decenii. Revitalizarea sa a transformat-o într-unul dintre cele mai populare spații publice din oraș, unde mii de oameni se adună pentru concerte sau chiar proteste. Într-o zi obișnuită, este un loc animat pentru întâlniri sau plimbări cu câinii. Fântâna, care este acum accesibilă și în care se poate intra, servește ca un loc de joacă cu apă atât pentru copii, cât și pentru adulți. Piața Libertății ar putea fi comparată cu Trafalgar Square din Londra, care a fost transformată dintr-un sens giratoriu într-o piață pietonală în urmă cu douăzeci de ani. Totuși, chiar și în Londra, lucrurile nu se întâmplă peste noapte; de exemplu, crearea unei zone pietonale pe Oxford Street a fost discutată și planificată de zeci de ani.
Ce loc ocupă copiii în spațiul public? Sunt ei uitați în planificarea orașelor?
Națiunile Unite consacră drepturile copiilor – printre ele, dreptul la joacă, dreptul de a se aduna (în spații publice) și dreptul de a participa la deciziile care îi influențează. Deoarece copiii nu participă la procesul electoral, nevoile lor în orașe nu au avut întotdeauna prioritate politică. În mod similar, nevoile femeilor au fost mult timp neglijate în amenajarea orașelor, deoarece domenii precum planificarea transportului și dezvoltarea urbană au fost dominate de bărbați, reflectând într-o mai mare măsură nevoile acestora. Totuși, situația a început să se schimbe la începutul secolului XXI, iar în prezent planificarea sensibilă la gen devine un factor tot mai important în creșterea calității vieții în orașe, având în vedere în special nevoile copiilor și ale persoanelor care îi îngrijesc.
În ce țări se acordă atenție de mai mult timp nevoilor copiilor în spațiile publice, cum se compară Bratislava și ce impact are acest lucru asupra calității vieții?
Orașele olandeze sau Viena, vecina noastră, s-au dezvoltat pe baza acestor principii încă din anii ’70, iar astăzi sunt printre cele mai atractive orașe, cu o calitate ridicată a vieții pentru toți. La Institutul Metropolitan abordăm incluziunea și nevoile grupurilor vulnerabile – copii, tineri și seniori – la toate nivelurile, de la designul străzilor până la planificarea urbană. Programul nostru City for Children se concentrează pe implicarea copiilor în discuții despre cartierul lor și pe transformarea străzilor școlare în spații mai sigure, cu mai multe oportunități de joacă și socializare. Până la sfârșitul anului viitor, programul va îmbunătăți mediul din jurul școlilor pentru aproape 15.000 de copii. Și nu este vorba doar despre schimbări fizice, ci și despre formarea unei noi generații implicate, cu o relație puternică față de loc – motiv pentru care participarea prin activități precum străzi de joacă, ateliere sau plimbări perceptive este o parte importantă a programului.
Tema din acest an a summitului Start with Children, organizat împreună cu Primăria Bratislava, ridică întrebarea: Cum putem crea cartiere și comunități vibrante? Ce vorbitori sunt așteptați la summit?
Printre vorbitorii principali se numără Carlos Moreno, urbanist de renume mondial și autor al conceptului orașului de 15 minute, care transformă semnificativ Parisul și alte metropole; Dinah Bornat, arhitectă, fostă consilieră a primarului Londrei și autoarea publicației All to Play for: How to design child-friendly housing; Eva Kail, urbanistă vieneză care a contribuit esențial la transformarea Vienei într-unul dintre cele mai bune orașe ale lumii prin planificare sensibilă la gen; Jonny Anstead, dezvoltator al comunității rezidențiale premiate Marmalade Lane din Cambridge; și Adam Gebrian, cunoscut promotor ceh al arhitecturii, care va împărtăși experiențele sale din Barcelona prin ochii fiului său. Aceștia sunt doar câțiva dintre cei peste 40 de vorbitori internaționali pe care îi veți întâlni la summitul Start with Children.
O altă conferință interesantă, care urmează imediat după Start with Children, este PULSE, care va avea loc la Ostrava, în Republica Cehă, având ca temă Restart. Matúš Vallo, arhitect și primar al Bratislavei, va fi unul dintre vorbitorii principali la ambele conferințe.
Lumea se schimbă într-un ritm alert – economic, social, ecologic – crezi că domeniile designului, arhitecturii și urbanismului ar trebui să țină pasul cu aceste schimbări?
Arhitectura și designul ne înconjoară zilnic, așa că este esențial să reflectăm constant asupra modului în care ne planificăm mediul. Nu a fost diferit nici în trecut; orașele au fost leagănul civilizației umane timp de secole. Se estimează că, până în 2050, 70% din populația lumii va trăi în orașe. Prin urmare, modul în care modelăm mediul urban este un subiect-cheie nu doar pentru primari, ci și pentru politicienii guvernamentali, economiști și sociologi. Orașele vor juca un rol crucial în modul în care societatea va face față provocărilor precum criza climatică sau inegalitățile sociale și economice.
Discipline precum arhitectura, urbanismul și designul pot influența în mod semnificativ această dezvoltare, dacă factorii decizionali vor înțelege rolul lor esențial. Acest lucru se reflectă și în tendința multor orașe de a reintroduce funcția de arhitect-șef al orașului. Discipline precum arhitectura, urbanismul și designul pot influența în mod semnificativ această dezvoltare, dacă politicienii înțeleg rolul esențial pe care aceste domenii îl joacă. Acest lucru este reflectat și în tendința actuală din numeroase orașe, care reintroduc funcția de arhitect-șef al orașului.
